Dr. Andrei Anastasiu, medic primar ortopedie traumatologie, a discutat in cadrul unui interviu despre principalele leziuni care pot aparea la nivelul genunchiului si despre artroplastia genunchiului: ” In general, artroplastia genunchiului (protezarea) are o durata limitata de viata, cu foarte multi factori implicati. In medie ne gandim la 15 ani, maxim 20 de ani de rezistenta, pentru o persoana activa”.
Care sunt cele mai comune afectiuni intalnite la nivelul genunchiului?
La nivelul genunchiului apar doua mari categorii de afectiuni:
- cele care apar in context traumatic si care sunt mai des intalnite la persoanele tinere, active, sportive
- afectiunile degenerative care presupun uzura articulatiei, aparuta in decursul timpului din cauza muncii, efortului sau pur si simplu din cauza imbatranirii articulatiei.
Afectiunile traumatice sunt fie la nivel osos si aici vorbim de fracturi care apar in contextul unor traumatisme de energie mai mare, fie afectiunile ligamentelor, meniscurilor, cartilajului articular care sunt afectiuni ce apar tot in contextul unor traumatisme, dar de energie mai mica si cel mai frecvent apar in context sportiv.
Afectiunile degenerative, adica artroza genunchiului, presupun uzura cartilajului articular in primul rand (cartilajul articular este acea membrana care acopera osul si care este o structura aneurala, adica nu contine terminatii nervoase). Prin dispartia acestui cartilaj, practic se expune osul subcondral si apare fenomenul, care popular se numeste “frecarea oaselor intre ele” sau “os pe os”, cu durerea consecutiva. Situatia aceasta se numeste gonartroza.
In momentul in care simtim ca ne supara genunchiul, ce investigatii trebuie sa facem pentru un diagnostic corect?
Durerile articulare, in general, daca au aparut in urma unui traumatism, este clar trebuie sa ne adresam medicului ortoped si trebuie facuta o consultatie, pe parcursul careia, prin manevre clinice, medicul se poate orienta catre un diagnostic, care va fi confirmat prin RMN de obicei (daca este vorba de o persoana tanara, cu leziuni traumatice, de intensitate medie). Sigur, in situatia in care ajungem la un spital, in urgenta, in urma unei fracturi, iese din aceasta discutie.
Durerile cornice de intesitate mica su medie pot fi de origine reumatologica: poliartita reumatoida, reumatism poliarticular acut, etc.
O durere articulara este bine sa nu fie ingnorata si primul pas este consultul medical.
Care sunt primele simptome ale artrozei genunchiului?
Artroza este un proces de lunga durata, fiind o afectiune degenerativa. Durerea este primordiala, dar in afara de durere mai pot aparea diverse sunete la nivelul articulatiei.
In cazul unei artorze avansate, pot aparea si deformari:
- modificari ale axului membrului inferior, cel mai frecvent in varus (cele doua membre inferioare arata ca niste paranteze)
- prin aparitia de osteofite. Osteofitele sunt niste productii osoase in afara osului normal.
Dupa ce varsta suntem mai predispusi la aparitia artrozei?
Artroza se instaleaza de obicei dupa varsta de 60 ani dar sunt atat de multi factori implicati in aceasta afectiune incat este foarte greu de spus.
Factorii sunt:
- traumatismele din copilarie si tinerete
- diverse modificari ale axului anatomic sau mecanic care sunt congenitale
- calitatea cartilajului articular care este mostenita
- obezitatea care este foarte mult implicata in uzura unei articulatii
Cat de mult conteaza stilul de viata? Faptul ca facem sau nu facem miscare?
Conteaza foarte mult deoarece suprafetele de contact intre femur si tibie, zona pe care noi incarcam toata greutatea, sunt foarte mici in realitate. Orice crestere in greutate are impact asupra uzurii cartilajului articular.
Pe de alta parte, o musculatura bine dezvoltata si bine intretinuta protejeaza articulartiile, prelund din fortele care altfel sunt numai pe zona osoasa si ligamentara.
Conteaza sa ne mentinem greutatea, mobilitatea si o activitate fizica moderata este ideala pentru asa ceva.
Care sunt pasii de tratament ai artrozei?
Se face in primul rand un consult si o radiografie. Daca in urma radiografiei se observa ca artroza este avansata, se constata prezenta de osteofite, lipsa spatiului articular, practic uzura completa a articulatiei, ceea ce in Romania, din pacate, este un fenoment destul de frecvent pentru ca, in general, oamenii se prezinta tarziu la medic cu tipul acesta de probleme, atunci discutam direct despre artroplastia sau protezarea genunchiului (inlocuirea articulatiei cu niste componente artificiale care inlocuiesc la nivelul femurului, tibiei si uneori si al rotulei suprafetele de contact).
Aceasta este o operatie cu rata de succes mare, dar sigur, este o operatie mare grevata de multe potentiale complicatii.
Daca stadiul artrozei nu este atat de avansat si in general, la pacientii mai tineri incercam sa gasim si alte solutii de protezare, exista mai multe tipuri de abordare: dupa radiografie este bine sa faca si un RMN care ne va arata care este starea cartilajului articular, starea meniscurilor, a ligamentelor, a tuturor asa ziselor parti moi care nu se vad radiologic. In functie de leziunile care sunt identificate de RMN se pot face diverse operatiuni minim invazive, adica artroscopice.
Dupa ce este imbunatatita situatia articulatiilor intra in discutie diverse proceduri de tipul infiltratiilor intraarticulare care sunt de trei feluri:
- vascoelastice: se introduc niste substante care imbunatatesc conditiile locale, adica amelioreaza frecarea intre aceste suprafete Exista multe controverse in ceea ce priveste rezultatele pe termen lung al acestor infiltratii, dar in principiu, clinic cel putin, o perioada ajuta.
- P.R.P adica plasma, sange recoltat de la pacient, centrifugat si introdus in articulatie, in speranta ca aceasta plasma fiind bogata in trombocite si factori de crestere proprie, imbunatateste potentialul de vindecare al diverselor structuri (mai putin in artroza, cat in diverse operatii in care reconstruim ceva, gen suturi de menisc, ligamentoplastii). Sunt multe controverse, dar studiile sunt incurajatoare in sensul ca intr-adevar se imbunatateste acest potential regenerativ.
- cu substante antiinflamatoare steroidiene, practic cu cortizonice. Au efectiv rol antiinflamator, foarte puternic, dar de scurta durata si cu niste reactii adverse redutabile. Se fac in general la pacienti la care nu au optiuni chirurgicale din cauza multiplelor altor probleme , de exemplu pacienti foarte varstnici, dar si pentru ameliorarea simptomatologiei.
Deci, radiografie, RMN, artroscopie, infilitratii si incercam sa prelungim asa durata pana la protezarea genunchiului.
In general, artroplastia genunchiului (protezarea) are o durata limitata de viata, cu foarte multi factori implicati, in medie ne gandim la 15 ani, maxim 20 de ani de rezistenta, pentru o persoana activa. Astfel ca incercam sa le punem putin mai tarziu.
Daca totusi le punem mai devreme, se realizeza operatii de revizie ale protezelor de genunchi, dar nu este de dorit si nici nu se programeaza revizia.
In general, la persoane tinere si active, poti sa iei in considerare, dar si aici depinde de greutatea corporala si nivelul de activitate, dar ca idee speranta de viata a unei proteze nu este infinita – bineinteles daca artroza este severa, nu exista alta optiuni chiar si pentru pacientii tineri ce au o articulatie distrusa, nu are sens rost sa te apuci sa faci infiltratii, artroscopii, pentru ca nu ajuta.
Cum ii influenteaza viata pacientului aceasta proteza de genunchi?
Obiectivul protezei de genunchi este sa restabileasca functia articulara in cvasitotalitate. Sigur ca, nu se obtine o mecanica perfecta, dar ca idee imbunatateste foarte mult calitatea vietii unui pacient care are o artroza severa. Nu va mai putea face sporturi cu mare impact, eforturi foarte severe, dar in viata de zi cu zi nu va exista nici o problema. Iar aici, oricum vorbim despre un pacient, care nu putea face nici inainte mari eforturi, avand artroza, dar intr-adevar nu am ajuns la performanta la care cu proteza de genunchi sa poti alerga la maraton.
Ce presupune exact implantarea unei proteze?
Este o operatie din categoria chirurgiei mari, se face printr-un abord la nivelul fetei anterioare a genunchiului, se indeparteaza rotula si se fac niste transe osoase care transforma si femurul si tibia in niste suprafete polifatetate la nivelul femurului iar la tibie intr-o suprafata dreapta, obtinandu-se un ax mecanic ideal, la 0 grade. In aceste conditii se cimenteaza practic o componenta metalica pe femur si o componenta metalica pe tibie, intre aceste doua componente se insereaza o alta component din polietilena.
Exista si proteze necimentate de genunchi care se fixeaza fara ciment, intr-o minoritate importanta. Peste 95% din protezele de genunchi din Romania sunt cimentate.
Operatia are o durata de circa 90 minute si rezultate bune sau foarte bune in general.
Exista si riscuri?
Sunt multiple riscuri, unele intraoperatorii, altele postoperatorii, dar in mare, ce se intampla interoperatoriu se poate rezolva si interoperatoriu. Leziunile vasculare, nervoase sunt extreme de rare, dar se pot intampla diverse fracturi ale acestor oase pe care le taiem sub anumite unghiuri. Se poate ca balansul ligamentar sa nu iasa perfect, de asemenea, transele sa nu iasa perfect si pot aparea mici abateri de la situatia ideala.
In perioada postoperatorie ne ingrijoreaza posibilitatea de a dezvolta trombi, cheaguri in intravascular in membrul respectiv ceea ce poate duce la tromboza venoasa profunda care este o complicatie redutabila, dar si la complicatii cu potential fatal de tip embolism pulmonar, infarct, accident vascular, prin migrarea acestor cheaguri in marea circulatie, motiv pentru care se recomanda cam o luna de zile de profliaxie cu anticoagulante.
In afara de asta, infectiile sunt o mare problema in ortopedie atunci cand apar. Rata de infectie in protezarea genunchiului este undeva intre 1% si 3% si o infectie o data aparuta, trebuie foarte repede recunoscuta. Trebuie reintervenit in cele mai multe cazuri si se ajunge la o serie de interventii.
Un pacient cu proteza trebuie urmarit deoarece se poate produce decimentarea sau defixarea componentelor, practic ce spuneam despre necesitatea unei eventuale revizii.
Autor: Dana Mircea
