Quantcast
Channel: MedLive » Ortopedie
Viewing all 23 articles
Browse latest View live

VIDEO Dr. Andrei Anastasiu, medic primar ortopedie: Uzura completa a articulatiei este un fenomen destul de frecvent pentru ca, in Romania, oamenii se prezinta tarziu la medic

$
0
0

Dr. Andrei Anastasiu, medic primar ortopedie traumatologie, a discutat in cadrul unui interviu despre principalele leziuni care pot aparea la nivelul genunchiului si despre artroplastia genunchiului: ” In general, artroplastia genunchiului (protezarea) are o durata limitata de viata, cu foarte multi factori implicati. In medie ne gandim la 15 ani, maxim 20 de ani de rezistenta, pentru o persoana activa”.

Care sunt cele mai comune afectiuni intalnite la nivelul genunchiului?

La nivelul genunchiului apar doua mari categorii de afectiuni:

-       cele care apar in context traumatic si care sunt mai des intalnite la persoanele tinere, active, sportive

-        afectiunile degenerative care presupun uzura articulatiei, aparuta in decursul timpului din cauza muncii, efortului sau pur si simplu din cauza imbatranirii articulatiei.

Afectiunile traumatice sunt fie la nivel osos si aici vorbim de fracturi care apar in contextul unor traumatisme de energie mai mare, fie afectiunile ligamentelor, meniscurilor, cartilajului articular care sunt afectiuni ce apar tot in contextul unor traumatisme, dar de energie mai mica si cel mai frecvent apar in context sportiv.

Afectiunile degenerative, adica artroza genunchiului, presupun uzura cartilajului articular in primul rand (cartilajul articular este acea membrana care acopera osul si care este o structura aneurala, adica nu contine terminatii nervoase). Prin dispartia acestui cartilaj, practic se expune osul subcondral si apare fenomenul, care popular se numeste “frecarea oaselor intre ele” sau “os pe os”, cu durerea consecutiva. Situatia aceasta se numeste gonartroza.

In momentul in care simtim ca ne supara genunchiul, ce investigatii trebuie sa facem pentru un diagnostic corect?

Durerile articulare, in general, daca au aparut in urma unui traumatism, este clar trebuie sa ne adresam medicului ortoped si trebuie facuta o consultatie, pe parcursul careia, prin manevre clinice, medicul se poate orienta catre un diagnostic, care va fi confirmat prin RMN de obicei (daca este vorba de o persoana tanara, cu leziuni traumatice, de intensitate medie). Sigur, in situatia in care ajungem la un spital, in urgenta, in urma unei fracturi, iese din aceasta discutie.

Durerile cornice de intesitate mica su medie pot fi de origine reumatologica: poliartita reumatoida, reumatism poliarticular acut, etc.

O durere articulara este bine sa nu fie ingnorata si primul pas este consultul medical.


View on YouTube

Care sunt primele simptome ale artrozei genunchiului?

Artroza este un proces de lunga durata, fiind o afectiune degenerativa. Durerea este primordiala, dar in afara de durere mai pot aparea diverse sunete la nivelul articulatiei.

In cazul unei artorze avansate, pot aparea si deformari:

-       modificari ale axului membrului inferior, cel mai frecvent in varus (cele doua membre inferioare  arata ca niste paranteze)

-       prin aparitia de osteofite. Osteofitele sunt niste productii osoase in afara osului normal.

Dupa ce varsta suntem mai predispusi la aparitia artrozei?

Artroza se instaleaza de obicei dupa varsta de 60 ani dar sunt atat de multi factori implicati in aceasta afectiune incat este foarte greu de spus.

Factorii sunt:

-       traumatismele din copilarie si tinerete

-       diverse modificari ale axului anatomic sau mecanic care sunt congenitale

-       calitatea cartilajului articular care este mostenita

-       obezitatea care este foarte mult implicata in uzura unei articulatii

Cat de mult conteaza stilul de viata? Faptul ca facem sau nu facem miscare?

Conteaza foarte mult deoarece suprafetele de contact intre femur si tibie, zona pe care noi incarcam toata greutatea,  sunt foarte mici in realitate. Orice crestere in greutate are impact asupra uzurii cartilajului articular.

Pe de alta parte, o musculatura bine dezvoltata si bine intretinuta protejeaza articulartiile, prelund din fortele care altfel sunt numai pe zona osoasa si ligamentara.

Conteaza sa ne mentinem greutatea, mobilitatea si o activitate fizica moderata este ideala pentru asa ceva.

Care sunt pasii de tratament ai artrozei?

Se face in primul rand un consult si o radiografie. Daca in urma radiografiei se observa ca artroza este avansata, se constata prezenta de osteofite, lipsa spatiului articular, practic uzura completa a articulatiei, ceea ce in Romania, din pacate, este un fenoment destul de frecvent pentru ca, in general, oamenii se prezinta tarziu la medic cu tipul acesta de probleme, atunci discutam direct despre artroplastia sau protezarea genunchiului (inlocuirea articulatiei cu niste componente artificiale care inlocuiesc la nivelul femurului, tibiei si uneori si al rotulei suprafetele de contact).

Aceasta este o operatie cu rata de succes mare, dar sigur, este o operatie mare grevata de multe potentiale complicatii.

Daca stadiul artrozei nu este atat de avansat si in general, la pacientii mai tineri incercam sa gasim si alte solutii de protezare,  exista mai multe tipuri de abordare: dupa radiografie este bine sa faca si un RMN care ne va arata care este starea cartilajului articular, starea meniscurilor, a ligamentelor, a tuturor asa ziselor parti moi care nu se vad radiologic. In functie de leziunile care sunt identificate de RMN se pot face diverse operatiuni minim invazive, adica artroscopice.

Dupa ce este imbunatatita situatia articulatiilor intra in discutie diverse proceduri de tipul infiltratiilor intraarticulare care sunt de trei feluri:

-       vascoelastice: se introduc niste substante care imbunatatesc conditiile locale, adica amelioreaza frecarea intre aceste suprafete Exista multe controverse in ceea ce priveste rezultatele pe termen lung al acestor infiltratii, dar in principiu, clinic cel putin, o perioada ajuta.

-       P.R.P adica plasma, sange recoltat de la pacient, centrifugat si introdus in articulatie, in speranta ca aceasta plasma fiind bogata in trombocite si factori de crestere proprie, imbunatateste potentialul de vindecare al diverselor structuri (mai putin in artroza, cat in diverse operatii in care reconstruim ceva, gen suturi de menisc, ligamentoplastii). Sunt multe controverse, dar studiile sunt incurajatoare in sensul ca intr-adevar se imbunatateste acest potential regenerativ.

-       cu substante antiinflamatoare steroidiene, practic cu cortizonice. Au efectiv rol antiinflamator, foarte puternic, dar de scurta durata si cu niste reactii adverse redutabile. Se fac in general la pacienti la care nu au optiuni chirurgicale din cauza multiplelor altor probleme , de exemplu pacienti foarte varstnici, dar si pentru ameliorarea simptomatologiei.

Deci, radiografie, RMN, artroscopie, infilitratii si incercam sa prelungim asa durata pana la protezarea genunchiului.

In general, artroplastia genunchiului (protezarea) are o durata limitata de viata, cu foarte multi factori implicati, in medie ne gandim la 15 ani, maxim 20 de ani de rezistenta, pentru o persoana activa. Astfel ca incercam sa le punem putin mai tarziu.

Daca totusi le punem mai devreme, se realizeza operatii de revizie ale protezelor de genunchi, dar nu este de dorit si nici nu se programeaza revizia.

In general, la persoane tinere si active, poti sa iei in considerare, dar si aici depinde de greutatea corporala si nivelul de activitate, dar ca idee speranta de viata a unei proteze nu este infinita – bineinteles daca artroza este severa, nu exista alta optiuni chiar si pentru pacientii tineri ce au o articulatie distrusa, nu are sens rost sa te apuci sa faci infiltratii, artroscopii, pentru ca nu ajuta.

Cum ii influenteaza viata pacientului aceasta proteza de genunchi?

Obiectivul protezei de genunchi este sa restabileasca functia articulara in cvasitotalitate. Sigur ca, nu se obtine o mecanica perfecta, dar ca idee imbunatateste foarte mult calitatea vietii unui pacient care are o artroza severa. Nu va mai putea face sporturi cu mare impact, eforturi foarte severe, dar in viata de zi cu zi nu va exista nici o problema. Iar aici, oricum vorbim despre un pacient, care nu putea face nici inainte mari eforturi, avand artroza, dar intr-adevar nu am ajuns la performanta la care cu proteza de genunchi sa poti alerga la maraton.

Ce presupune exact implantarea unei proteze?

Este o operatie din categoria chirurgiei mari, se face printr-un abord la nivelul fetei anterioare a genunchiului, se indeparteaza rotula si se fac niste transe osoase care  transforma si femurul si tibia in niste suprafete polifatetate la nivelul femurului iar la tibie intr-o suprafata dreapta, obtinandu-se un ax mecanic ideal, la 0 grade. In aceste conditii se cimenteaza practic o componenta metalica pe femur si o componenta metalica pe tibie, intre aceste doua componente se insereaza o alta component din polietilena.

Exista si proteze necimentate de genunchi care se fixeaza fara ciment, intr-o minoritate importanta. Peste 95% din protezele de genunchi din Romania sunt cimentate.

Operatia are o durata de circa 90 minute si rezultate bune sau foarte bune in general.

Exista si riscuri?

Sunt multiple riscuri, unele intraoperatorii, altele postoperatorii, dar in mare, ce se intampla interoperatoriu se poate rezolva si interoperatoriu. Leziunile vasculare, nervoase sunt extreme de rare, dar se pot intampla diverse fracturi ale acestor oase pe care le taiem sub anumite unghiuri. Se poate ca balansul ligamentar sa nu iasa perfect, de asemenea, transele sa nu iasa perfect si pot aparea mici abateri de la situatia ideala.

In perioada postoperatorie ne ingrijoreaza posibilitatea de a dezvolta trombi, cheaguri in intravascular in membrul respectiv ceea ce poate duce la  tromboza venoasa profunda care este o complicatie redutabila, dar si la complicatii cu potential fatal de tip embolism pulmonar, infarct, accident vascular, prin migrarea acestor cheaguri in marea circulatie, motiv pentru care se recomanda cam o luna de zile de profliaxie cu anticoagulante.

In afara de asta, infectiile sunt o mare problema in ortopedie atunci cand apar. Rata de infectie in protezarea genunchiului este undeva intre 1% si 3% si o infectie o data aparuta, trebuie foarte repede recunoscuta. Trebuie reintervenit in cele mai multe cazuri si se ajunge la o serie de interventii.

Un pacient cu proteza trebuie urmarit deoarece se poate produce decimentarea sau defixarea componentelor, practic ce spuneam despre necesitatea unei eventuale revizii.

Autor: Dana Mircea


Durerea de genunchi. Cauze si diagnostic

$
0
0

Durerile la genunchi pot fi localizate într-o anumită zonă a genunchiului sau pot fi difuze pe toată suprafața genunchiului, sunt adesea însoțite de restricții fizice si tratamentul depinde de cauza. Prognosticul este de obicei bun, deși pot fi necesare intervenții chirurgicale, conform medicinenet.com.

Durerea la genunchi poate apare în oricare dintre structurile osoase care compromit articulația genunchiului (femur, tibie, fibula) sau la ligamentele și cartilajul (meniscul) genunchiului. Durerile de genunchi pot fi agravate de exerciții fizice, afectate de mușchii înconjurători și de mișcările lor și pot fi declanșate de alte probleme.

Care sunt simptomele?

Localizarea durerii genunchiului poate varia în funcție de structura care este implicată. In cazul unei infecții sau proces inflamator, întregul genunchi ar putea fi umflat și dureros, în timp ce un menisc rupt sau o fractură a unui os dă simptome doar într-o anumită zona. Un chist Baker va provoca de obicei durere în partea din spate a genunchiului.

Severitatea durerii articulare poate varia, de la o durere minoră până la o durere severă.

Pot exista si alte simptome care însoțesc durerea de genunchi:

  • Dificultăți la mers pe jos din cauza instabilității genunchiului,
  • Dificultăți la coborat si urcat din cauza leziunilor ligamentului,
  • Blocarea genunchiului (nu se poate îndoi genunchiul),
  • Roșeață și umflături,
  • Incapacitatea de a extinde genunchiul,
  • Deplasarea greutății către genunchiul și piciorul opus.

Cauze

Durerile la genunchi pot avea trei cauze majore:

  • Leziuni acute: cum ar fi un os rupt, ligament rupt
  • Afectiuni: artrită, infecții
  • Afectiuni cronice: osteoartrita, sindromul patelar, tendinita și bursita

Fracturi: Trauma directă a structurii osoase poate provoca o ruptură a oaselor de la genunchi. Aceasta este, de obicei, o vătămare foarte evidentă și dureroasă. Cele mai multe fracturi ale genunchiului nu sunt doar dureroase, ci vor interfera și cu funcționarea corectă a genunchiului. Toate fracturile necesită asistență medicală imediată.

Leziunile ligamentului:
Leziunile cele mai frecvente sunt leziunile ligamentului incrucisat anterior (LIA). Aceasta apar in timpul exercitiilor fizice si sunt cauzate de oprirea bruscă și de schimbarea direcțiilor.Leziunile ligamentelor colaterale mediale sau laterale ale genunchiului sunt intalnite mai rar.

Leziunea meniscului:
Meniscul medial și meniscul lateral sunt formatiuni fibrocartilaginoase care absorb șocurile si stabilizeaza genunchiul. Răsucirea genunchiului poate răni meniscul si este leziune specifica celor care practica fotbalul.

Dislocarea: articulația genunchiului poate fi dislocată, ceea ce reprezintă o urgență medicală care necesită o atenție imediată. Discolcarea poate compromite fluxul sanguin la nivelul piciorului.

Poliartrita reumatoidă este o boala autoimună care poate afecta orice articulație în organism. Poate provoca dureri severe și dizabilități, precum și umflături.

Guta este o formă de artrită care se localizeaza cel mai frecvent în degetul mare, deși poate afecta și genunchiul și este extrem de dureroasă în timpul episoadelor acute.

În cazul artritei septice (artrita infecțioasă), articulația genunchiului poate deveni infectată, ceea ce provoaca durere, umflare și febră. Această afectiune necesită antibiotice și tratamente de drenaj cât mai curând posibil.

Tendinita patelară este o inflamație a tendoanelor care leagă genunchiul de osul piciorului inferior. Tendinita patelară este o afecțiune cronică adesea descoperită la persoanele care repetă aceeași mișcare în timpul exercițiilor fizice (cum ar fi alergătorii și cicliștii).

Osteoartrita
este o afectiune de natura degenerativa care apare cel mai frecvent la persoanele varstnice.

Când ar trebui sa mergi la un medic specialist?

Orice durere care nu răspunde la odihnă sau nu dispare în câteva zile trebuie evaluată de un medic. În plus, următoarele simptome ar trebui sa te trimita la un specialist:

  • Umflătură,
  • Incapacitatea de a îndoi genunchiul,
  • Deformare a genunchiului,
  • Imposibilitatea de merge pe jos sau disconfort în timpul mersului pe jos,
  • Dureri semnificative.

Cum diagnosticheaza medicii durerea la nivelul genunchiului?

Prin întrebări legate de starea generală de sanatate și, în mod special, de natura durerii genunchiului (cât timp, cât de gravă, dacă ceva te face să te simti mai bine sau mai rău etc.).

Apoi, se va efectua o examinare a genunchiului. Aceasta va include îndoirea genunchiului, verificarea stabilității ligamentelor și evaluarea pentru orice sensibilitate și umflare. Este adesea utilă compararea rezultatelor examinării genunchiului dureros cu celălalt genunchi. Frecvent, medicul pune un diagnostic și se începe tratamentul. Uneori medicul ar putea cere investigatii suplimentare:.

Testele radiologice pot descoperi fracturi și modificări degenerative ale genunchiului.

RMN ul este folosit pentru a evalua țesuturile moi ale genunchiului pentru lleziuni ale ligamentului sau leziuni ale cartilajului și mușchilor.

Dacă există suspiciune de gută, artrită sau alte afecțiuni medicale, medicul specialist ar putea să recomande teste de sânge.

Îndepărtarea fluidului articular (artrocenteza)

In artrocenteza sunt utilizate un ac steril si o siringa pentru a drena fluidul din articulatie. Fluidul este apoi trimis la laborator pentru evaluare. Această procedură este utilă în special atunci când se suspectează o articulație infectată sau se face distincția între gută și diferite forme de artrită. Dacă există sânge în articulație din cauza unei leziuni traumatice, îndepărtarea lichidului poate ajuta la ameliorarea durerii.

Ce poti face acasa cand ai o durere la genunchi?

Medicamentele pot ameliora frecvent durerea la genunchi. Insa, pentru a evita posibilele efecte secundare ale utilizării cronice a medicației, este bine sa vezi un medic specialist pentru a evalua durerea genunchiului si pentru diagnosticarea corectă.
In cazul unei rani minore:

  • Odihniti articulația și faceți o pauză de la activitățile obișnuite care implică articulația genunchiului.
  • Aplicarea gheții poate ajuta la durere și inflamație.
  • Un bandaj de compresie poate ajuta la prevenirea umflăturii și la alinierea genunchiului. Nu trebuie să fie strâns și trebuie eliminat noaptea.
  • Ridicarea piciorului mai sus poate ajuta la umflarea și odihna genunchiului.

Cum se vindeca oasele rupte?

$
0
0

Fracturile osoase provoaca durere, însă majoritatea se vindecă foarte bine. Secretul constă în celulele stem și capacitatea naturală a oaselor de a se regenera.

Mulți oameni cred că oasele sunt solide, rigide și structurale. Ele mentin corpul în poziție verticală, dar sunt, de asemenea, foarte dinamice și active, scrie medicalnewstoday.com.

Oasele vechi sunt in mod constant inlocuite de oase noi, intr-o interactiune bine reglata a celulelor. Acest mecanism de întreținere zilnică ne ajuta atunci când ne confruntăm cu un os rupt. Acesta permite celulelor stem să producă mai întâi cartilaj și apoi să creeze oase noi pentru a ne vindeca.

Sange

Răspunsul imediat la o fractură este sângerarea.

Sângele coagulat se adună în jurul fracturii osoase, dand nastere unui hematom care conține o rețea de proteine ce asigură o priză temporară pentru a umple golul creat de fractură.

Sistemul imunitar intra în acțiune pentru a orchestra inflamația, care este o parte esențială a vindecării.

Celulele stem din țesuturile din jur, din măduva osoasă și din sânge răspund apelului sistemului imunitar și migrează la fractură. Aceste celule lucreaza pe două căi diferite care permit osului să se vindece: formarea osoasă și formarea cartilajelor.

Cartilaj și os

Oasele noi încep să se formeze mai ales la marginile fracturii. Acest lucru se întâmplă în același mod în care osul se regenereaza în timpul întreținerii normale zilnice.

Pentru a umple spațiul gol, celulele produc cartilaj moale. Acest lucru poate părea surprinzător, dar este foarte asemănător cu ceea ce se întâmplă în timpul dezvoltării embrionare și atunci când oasele copiilor cresc.

Cartilajul sau calusul moale are un varf de formare la 8 zile după leziune. Cu toate acestea, nu este o soluție permanentă, deoarece cartilajul nu este suficient de puternic pentru a rezista la presiunile pe care oasele le suporta zilnic.

Calusul moale este înlocuit mai întâi cu un calus dur, osos, care este destul de puternic, dar încă nu este la fel de puternic ca osul. La aproximativ 3-4 săptămâni după accidentare, începe formarea unui nou os matur. Acest lucru poate dura mult timp – mai mulți ani, de fapt, în funcție de dimensiunea și locul fracturii.

Cu toate acestea, există cazuri în care vindecarea osoasă nu are loc și provoacă probleme de sănătate.

Complicaţii

Fracturile care au o durata de vindecare anormal de lunga sau care nu se vindeca deloc se produc in aproximativ 10% din cazuri.

Intr-un studiu s-a constatat că rata de vindecare a fracturilor a fost mult mai mica la persoanele care fumează și la persoanele care au fost fumatoare. Oamenii de stiinta cred ca acest lucru se poate datora faptului ca cresterea vaselor sanguine in os este intarziata la fumatori.

Fracturile care nu se vindeca sunt deosebit de problematice în anumite zone, cum ar fi maduva spinării. O operație este adesea necesară în astfel de cazuri.

Chirurgii ortopezi pot folosi oase din alta parte a corpului, oase prelevate de la un donator, fie materiale fabricate de om, cum ar fi oase imprimate 3D.

Dar, în majoritatea cazurilor, osul folosește capacitatea sa remarcabilă de regenerare. Acest lucru înseamnă că noul os se aseamănă foarte mult cu osul de dinainte de accident

Viewing all 23 articles
Browse latest View live